- Cristi, vreau sa ma omor! Am pierdut dragostea vietii mele! Nu mai am pentru ce trai!
Am ramas mut pentru cateva secunde?
- Sa te omori ?- zic eu.
- Da, am sa m'arunc in mare ...
Am inceput acest articol cu un fragment dintr-o convorbire telefonica, citata din memorie - pentru a ajunge la acel moment destul de des intalnit la tinerii din ziua de azi: SINUCIDEREA !
Credeti voi ca este o solutie pentru problemele voastre? Haide-ti sa aflam din ce cauza aleg tinerii aceasta "portita" ca solutie pentru problemele lor.
Prietenul meu - si nu am sa-i dau nume, o sa-l las in anonimat - a gasit acest raspuns, nefacand fata unei despartiri. O fata, o iubire, un suflet, o viata ...
Era totul pentru el... dar chiar si asa de ce sa ne omoram? Ce rezolvam cu acest fapt? Credeti voi ca daca facem acest lucru, vom fi mai apreciati? Credeti voi ca ni se vor ridica statui si ni se vor scrie poezii?? Cert este ca toata lumea va spune ca a fost un prost si un nebun, ca a facut acest lucru ...
Intr-adevar, a iubi din toata faptura ta, a iubi cu sufletul e lucru mare ... Dar daca iubesti o fata cu atata pasiune, de ce ssa nu iubesti si ce este mai presus de ea ... VIATA ?
Pentru cei care au suferit din dragoste, si au vrut intr-un fel sau altul sa "scape" de viata, le zic: presupun ca ati auzit de multi acest lucru - mai exista fete / respectiv baieti... In acele momente sfatul meu este sa vorbiti cu un prieten foarte apropiat, si sa incercati sa gasiti cea mai buna solutie. Ea exista intotdeauna, nu ramane decat sa o afli, si sa o pui in aplicare. Cheia e la tine. Deschide seiful si alfa raspunsul.
Sinuciderea - poate fi esalonata, drept un joc al vietii... Tu trebuie sa-l castigi.
Cand am avut si eu o problema - cand oare nu am eu probleme :)) - am stat si m-am gandit, m-am consultat si cu un bun prieten si am ajuns la o concluzie: Viata e frumoasa si merita traita, iar problemele care iti apar, jocurile acestea ale vietii, nu o fac decat mai interesanta, mai plina de farmec. Cum iti poti imagina viata fara griji, fara probleme... Nu ar fi o monotonie ? Iti place sa ai o astfel de viata?
Valurile vietii nu fac decat sa-ti puna adrenalina in miscare, sa-ti dezvolte intelectul la gasirea celor mai bune solutii si la maturizarea ta ca om.
Si tu cazi la primul val? La primul val alegi "portita" cea mai larga, dar pieritoare pentru tine? Daca faci pasul de a fi un fiu al marii, poate in acest univers mare, iti vei da seama ca ai gresit, ca nu ai ales o solutie corecta. Daca in viata, orice greseala se poate remedia, cred ca aceasta este singura greseala, care, o data efectuata - nu mai poate fi indreptata.
Daca am inceput in a vorbi despre valul vietii produs de o despartire, si am continuat cu valurile vietii produse de probleme, vom sfarsi cu valurile vietii produse de oameni. Care sunt si acestea foarte importante. Astfel de valuri, sunt produse de invidia oamenilor, de egosimul lor... Te vad pe tine ca te descurci in viata, si iti creeaza probleme, te mint cu fatarnicie si de imping de la spate spre portite gresite, spre solutii nu tocmai favorabile problemei tale. Unii ii numesc dusmani, altii ii numesc nenorociti, altii prieteni falsi ... Eu ii numesc stropuri nesemnificative in acest grandios univers. Si pe alta parte tu OMULE, bucura-te daca ai astfel de oameni, caci inseamna ca esti important.
Orice val ar veni peste tine, incearca sa-l tratezi cu responsabilitate, cu gasirea celor mai bune solutii. Incearca sa nu te ineci. Si daca pe dusmani trebuie sa-i tii deoparte, prietenii foarte buni incearca sa-i tii aproape de tine. Caci in aceasta lupta cu Viata, singur nu-i poti face fata.
Un Val vine, altul trece, iar tu ... esti mai puternic, esti mai pregatit pentru urmatorul.
